image
image
image
Protectia mediului în
judeful
Maramureg
Agenfia
pentru
Protecfia
Mediului Maramureg
lanuarie 2009

image
image
image
Judeful Maramureg este
situat
în nordul
României,
întinzându-se
peste
culmile
nordice ale
Capa[ilor Orientali,
cu o
suprafafä de
6304,36
km2
care
reprezentä
2,6
%
din
teritoriul
färii,
fiind
situat
pe
locul 15 ca întindere
între
judefele
färii.
Se
învecineazä la est cu
judeful
Suceava,
la
sud cu
judefele
Bistrila
Näsäud,
Cluj
gi
Sälaj,
la vest cu
judeful
Satu
Mare,
iar la nord are
frontiera de stat cu
Ucraina,
pe
o
lungime de
154 km,
din care
râul
Tisa reprezintä circa
40%.
Judeful
Maramureç
LE(;E¡iD.T
@
rfirr,*rprt
*'-t
ttrùr
_
a-rl!
4¡r;rb
-
lrf,rtn rr-.lmt¡!
É F
lflÁ*tt
>1¡t
-
-
LiÍÍl¡ rl¿lxrl:l

image
image
Prin
pozifia
sa
geologicä
teritoriul
judefului
Maramures este
alcätuit
în
principal
din
masive muntoase
gi
depresiuni.
Principalele
trepte de
relief se desfägoarä
între
2303 m altitudine
maximä
(Vf.
Pietrosu Rodnei)
çi
120m altitudine
minimä
(Lunca
Somegului,
în
dreptul
local¡tät¡¡ Seini).
Regimul
climatic ce
caracterizeazá
judeful
Maramureg se
încadreazä în
sectorul de climä continental-moderatä
gi
cel
cu climä de
munte, având
ca
specific un
regim
termic
moderat, umezealä
relativ
mare cu
precipitafii
atmosferice
bogate.
Temperaturile
aerului
înregistrazä
valori
anuale
cuprinse
între
-1
,00C
Ai
+9,00C.
Cantitatea
anualä de
precipitafii
este cuprinsä
între
700-1400 mm,
mai mare
în
partea
nordicä
gi
nord-vesticä a
judefului.
Refeaua hidrograficä este în
lungime
de
3100
km,
densitatea
acesteia
este
în
medie
între
0,5 0,7
km/km2. Bazine hidrografice: Someg
(râul
Someg
cu
afluenfii:
Säsar,
Bârsäu,
Läpuç)
ç¡
Tisa
cu
afluenfii:
Vigeu, lza, Säpân[a).

image
image
image
r
Probleme
deosebite
privind
calitatea
mediului in
judet
sunt
determinate de
activitäfile
de extracfie
çi
prelucrare
a
minereurilor neferoase
çi
de
metalurgie
neferoasä,
care au afectat de o
lungä
perioadä
de timp
cu
poluanfi
specifici
(gaze,
pulberi
çi
metale
grele)
tofi factorii de mediu în
zonele
Baia Mare,
Cavnic, Bäiu[, Borça.
lazde decantare
Colbu
-
zona
Borsa
Este de
subliniat
faptul cä
ne
confruntäm cu o
situafie de
poluare
istoricä,
pentru
a cärei
diminuare
çi
eliminare
sunt
necesare
eforturi
uriage.
Metalele,
prin
proprietäfile
lor chimice
çi
Ítzice,
sunt elemente
nedegradabile în naturã,
care migreazä cu uçurinfä
pri
n transformari repetate
în toti factorii
de mediu.
Cos de dispersie la
SC
Romplumb
SA
Baia Mare

image
image
image
image
image
rincipalele
activitäfi
cu
impact asupra
mediului desfäsurate
în
judeful
Maramureg
sunt:
.
Metalurgia neferoasä
(Cu,
Pb, metale
prelioase)
.
Extracfia
çi
prelucrarea
minereurilor
neferoase de sulfuri
ç¡
a
minereurilor cu conlinut de
metale
prelioase
(exploatäri
miniere în
subteran
çi
în
cariere,
halde de steril, uzine
de
preparare,
iazuri de
decantare)
.
Depozitarea
deçeurilor
menajere
.
Prelucrarea
lemnului
.
Zootehnia
Sursele de
poluare
ale acestora
sunt
în
principal:
.
cogurile de dispersie cu
emisii de
poluanli gazoçi
(SOr)
çi
de
pulberi
cu conlinut de
metale
neferoase din uzinele
metalurgice
.
apele
de minä
çi
apele
reziduale din
industria metalurgicä
.
haldele de steril de
minä
.
iazurile de decantare
.
deseurile
rezultate
din
debitarea
materialului lemnos
(rumegug)
.
dejecliile animaliere

image
image
lndustria metalurgica
SC
ROMPLUMB
SA
Baia Mare define
Autorizalia lntegratä de
Mediu nr.
97NV/01.11.2007 cu
Plan de acfiuni,
emisä
de
Agenlia Regionalä
pentru
Proteclia
Mediului Cluj-Napoca,
pentru
activitatea de
producere
a
plumbului
decuprat.
Coçul vechi
çi
coçul
nou de dispersie
Titularul instalafiei a ob{inut
perioadä
de
tranzilie
pînä
în 31
.12.2010 în
vederea
conformãrii
instalafiei cu
cele
mai
bune
tehnici disponibile.
ln
conformitate cu
perioada
de
tranzilie oblinute
çi
a evaluärii
condifiilor de
operare,
Planul
de acfiuni
se deruleazä
pe perioada
2007-2010, ca
parte
integrantä
a autorizafiei
integrate
de
mediu.

image
image
image
Modernizarea
sistemelor de fi ltrare
Pânä la aceastä datä au
fost realizate
mäsurile
la termenele scadente,
pr¡n
implementarea
proiectului
"Cregterea
siguranfei
în
funcfionare, îmbunätälirea
mediului de
muncä
gi
ecologizare
activitäfilor
tehnologice la secfia Topire
Rafinare, la S.C.
Romplumb
S.A.
Baia
Mare",
constând
în
lucräri la
secfiile de
depozitare
materii
prime,
aglomerare,
topire,
vizând în
principal
încadrarea în
valorile
limitä
admise
a a concentrafiilor de
pulberi
în emisiile la coçul de dispersie.
A
fost inifiatä
procedura
în vederea realizärii
unei
instalafii
de
refinere a SO, din
gazele
tehnologice de
la
secfia
aglomerare-topire,
cu
termen de Íinalizare 31.12.2009.

image
image
image
Industria
minierä
Conform angajamentelor
asumate
de
România
prin
Tratatul de
aderare
la
Uniunea
Europeanä,
la 1 ianuarie 2007,
toate depozitele
de deçeuri
miniere
(iazuri
de decantare),
cu exceplialazului
de decantare
Aurul
al
SC
Romaltyn
Mining
SRL
Baia Mare
(care
este un
depozit conform
acceptat
pentru
funcfionare
pânä
la 31.12.2010),
au sistat
activitatea,
fiind
neconforme cerinfelor
de
mediu
comunitare.
ln consecinfä,
toate unitäfile
miniere
(mine,
uzine de
preparare)
au sistat
la rândul
lor
activitate,
din
lipsa depozitelor
pentru
deçeurile
specifice.
ln
consecinfä
au început
procedurile
de
reglementare din
punct
de
vedere al
protecfiei
mediului,
proceduri
care continuä
çi
astäzi,
pentru
închiderea
perimetrelor
miniere, a
haldelor
de steril
de
min
ä, a uzinelor
de
preparare gi
a
iazurilor
de decantare,
precum
gi
pentru
reconstrucfia ecologicä
a zonelor
afectate. Sunt inventariate
în
jude[ul
Maramureg 17 iazuri de decantare
nefuncfionale
gi
neconforme, aproximativ
300
halde
de steril
de minä
ç¡
I depozite
de
pirite
arsenioase.
lazul de
decantare Bozânta

image
image
image
Planurile
de
lncetare
a
Activitäfii
pentru
perimetrele
miniere din
judelul
Maramureç sunt
în tazä de
finalizare,
iar unele depozite
de deçeuri
se aflä
deja
în
procedurä
de
închidere
çi
ecologizare
propriu-zisä.
Reconstrucfie ecologica a
zonelor
afectate constä
din
amenajarea
çi
punerea
în
siguranfa
a
depozitelor de
deçeuri
în
urma
închiderii acestora,
solufii
çi
lucräri speciale
pentru
stabilitäfli
çi
punerii
în
siguranla
a
prin
operafiuni care
necesitä un
volum mare de
investi[ii,
asigurarea
depozitelor.
lazul de
decantare
Plopig-
Rächifele,
Cavnic
Halda de steril
de minã Anton
ll, Bäi[a

image
image
Principalele lucräri
efectuate
sau
propuse
pentru
efectuare
la reconstrucfia
ecologicä a
zonelor
din
judef
afectate
de iazurile de decantare
sunt:
.
execufia sau
remedierea
de
lucräri cu caracter
hidrotehnic
galerii
hidrotehnice,
cämine de colectare, drenuri,
rigole
colectoare,
canale de deviere
gi
de coastä, disipatoare de energie,
ziduri de sprijin, apäräri
de maluri,
regularizäri
cursuri de apa;
.
geometrizarea
depozitelor
-
descärcäri
gi
depuneri
de material, compactäri,
consolidäri
curente sau speciale;
.
izolarea
gi
protecfia
depozitului, acoperirea
cu sol,
plantäri
sau
înierbäri;
.
êXêGu[ia
de
lucräri necesare
monitorizärä
çi
urmäririi
în timp a stabilitä$i
borne
topografice, repere,
piezometre,
înclinometre.
lazulde
decantare
Bloaja, Bäiuf
lazul
de decantare
Noväf, Borça

image
image
image
Gestiunea degeurilor
Depozitarea
deçeu
ri lor
ln
judef
existä 7 depozite de
degeuri
municipale,
în
jur
de 300 depozite
din
mediul rural
(comune
sate)
care trebuie
închise
çi
ecologizate
în
anul
2009,
iar în
domeniul
deçeurilor
industriale avem un depozit
de
zgurä apa(inând
SC
ROMPLUMB SA
Baia Mare, 18
iazuri decantare a
sterilului
rezultat din
industria minierä,
aproximativ
300
halde de steril,
8 depozite
de
pirite
arsenioase,
depozite
de
rumegug,
etc.
Toate acestea au
influenfat
gi
influenf eazä
negativ
factorii de
mediu datoritä
confinutului de deçeuri
în unele cazuri, degeuri
periculoase.
Depozitele
de degeuri
menajere
sunt autorizate
pentru perioada
de
tranzifie,
conform
calendarului din
Tratatul
de
Aderare
(etapizat
pânä
în
anul
2017).
Depozitele
din
mediul rural trebuie
închise
çi
ecologizate
în
anul
2009,
conform
prevederilor
legale.
Depozitul de degeuri
menajere
-
Satu
Nou de Jos, Baia Mare

image
image
image
Sunt
monitorizate activitälile
de
implementare
a directivelor
Uniunii
Europene
în
domeniu,
privind
incinerarea degeurilor,
utilizarea
în
agriculturä
a
nämolurilor
din
stafiile de epurare,
colectarea
gi
gestionarea
deçeurilor
de
echipamente electrice
ç¡
electronice
a vehiculelor
scoase
din uz,
a uleiurilor
uzate
çi
a bateriilor
gi
acumulatorilor
cu con[inut
de substan[e
periculoase,
privind prevenirea
çi
reducerea
poluärii
cu
azbest. Sunt
supravegheate
gi
controlate
transporturile de
deçeuri.
Colectare
degeurilor
de hârtie
la SC
REMAT SA Baia
Mare
Colectare DEEE
la
Sighetu-Marmafiei

image
image
image
Arii
naturale
protejate
în
judeful
Maramureg
Judeful
Maramureg are un
patrimoniu
natural deosebit
de
valoros, constând
în
39
de arii naturale
protejate
(35
de
interes
nafional
ç¡
4 de
interes
local), din
care 1
parc
nafional
-
Parcul Nafional
Munlii
Rodnei
-
Rezervafie a
Biosferei
çi
1
parc
natural
Parcul Natural
Munfii
Maramuregului,
suprafala
ariilor
naturale
protejate
fiind de
1596,07
km2,
reprezentând
aproximativ
25% din
suprafafa
judelului.
Rezervafia
de cocog
de mesteacän
Cornu
Nedeii-
Ciungii
Bäläsânii-
Borga
...4'
i
-
.
.., É.;
_.
\¿:.t"!.
..ií,'
1,.
Tisa
-
monument
al
naturii
Creasta Muntilor Rodnei

image
image
Refeaua Natura
2000
ln
judef
sunt declarate
I Situri de
lnteres Comunitar
(SCl-uri):
Arboretele de
castan comestibil
de
la Baia
Mare, Defileul
Läpugului, Gutâi
Creasta
Cocoçului,
Zonele
umede
de
pe
platoul
lgniç, Munlii
Maramuregului,
Munfii
Rodnei,
Tisa
Superioarä
gi
Valea
lzei, Dealul Solovan)
çi
1
S¡t de
Proteclie
Specialä
Avifaunisticä
(SPA):
Munfii Rodnei ca
pä4¡
integrante ale
Retelei
Ecologice Europene
Natura 2000
în România.
Creasta Cocoçului
Masivul Pop
lvan
-
Munfii Maramureçului

image
image
image
image
image
image
Calitatea
aerului
Calitatea
aerului
.în .judeful
Maram.ures
.egtg
b^unä,
valorile monitorizate
sunt
mai mici fatä
de
limitele
ímpuse
prin
legislafia
în vig
miniere
unöe sporadic
apär
prciblemd
la ihdicatoi
metale,
prin
impactul
generat
de
prezenfa
depozil
neconfôrine
(aritrenäri
-de
praf
cu confinut
db
metale
grele)
gi
a
zonei
municipiului
Baia Mare.
Municipiul Baia
Mare face
parte
din cele
11
aglomeräri
declarate în
România
privind
monitorizarea
calitätii
aerului
gi
detine
5 stafii autom
calitätii aerului ce
fac
parte
din
Monitb
rizare
a Calitäfii'Aerului
g
1 ianuarie 2008.
;:
;.erfif
È
Stafia de monitorizare
MM2
-
fond urban
Aglomerarea Baia Mare si
cele 5 stafiide monitorizare

image
image
de
10 microni).
pe
cäile rutiere
gi
de conditiile
meteorologice specifice
sezonului
rece,
baracte rizate în zoira
Baia Marb
de
calm atmösferic,
ce nu
permite
dispersiá
poluanfilor.
conformare are
termen de
realizare
ntarea tehnicilor de captare
çi
refinere a
rbleme
privind
calitatea
aerului
la
acest
indicator în zona Baia Mare.

image
image
image
Calitatea
apelor
Zonele
critice
din
punct
de
vedere al calitä[ii apelor
de suprafafä
sunt
reprezentate de
râul
Cisla aval
de oraçul
Baia Borça, râul Cavnic
aval de
Mina Cavnic,
râul Läpug în
comuna
Bugag, râul
Säsar
aval de oragul
Baia Sprie
çi
râul llba.
Aceste
cursuri
de apä
prezintä
concentralii
mai
mari
decât
limitele admise
la metale
grele
(cupru,
plumb,
zinc, mangan,
cadmiu)
gi
au un caracter
ugor acid,
încadrându-se
în
clasele
lll-V
de
calitate, dar
pe
aceste
cursuri de apä
nu sunt
prize
de
apä sau
folosin[e de apä
afectate.
Calitatea
apelor este
influenfatä
în mod determinant
de
evacuärile de ape
de minä, epurate
necorespunzätor
sau
chiar
neepurate,
precum
gi
de ape
provenite
din
activitäfile
de
preparare
a
minereurilor
neferoase
çi
de
metalurgie
neferoasä.
Trebuie menlionat
faptul cä
la
unele cursuri
de apä,
datoritä
fondului
natural,
unii
indicatori
(Zn,
Mn)
înregistreazä concentralii
ridicate,
lärä ca sec[iunile
respective
fie afectate de surse
de
poluare.
Nu sunt inventariate alte
probleme
critice
privind
calitatea
apelor
de suprafafä.
Defileul Läpugului

image
image
Galitatea solului
çi
subsolului
Calitatea solului
a
fost
afectatä
de sursele
de
poluare
specifice
judelului
(minerit
gi
metalurgie neferoasä) de o
lungä
perioadä
de timp, astfel
încât la ora actualä
ne confruntäm cu o
poluare
istoricä a
acestui
factor de
mediu.
Calitatea solului este
definitä
în
principal
de
prezenfa
metalelor
(chlar
çi
în
concentrafii
mai mari
decât
pragurile
de
intervenfie)
çi
caracterul
acid
în special
în
zonele Baia
Mare
gi
Baia Borça,
dar
gi
în
alte
zone cu
activitate antropicä
istoricä determinatä de
activitäfile anterioare
în domeniul
mineritului
çi
metalurgiei neferoase,
comparativ
cu
zonele care sunt
în
afara
impactului
direct
al surselor de
poluare
gi
unde
indicatorii analizali
se
situeazä sub
limitele
pragurilor
de alertä.
Trebuie
menfionäm cä
în
unele
zone
din
jude[,
nivelul
ridicat
al concentrafiilor
de
metale în
sol
este determinat
gi
de
fondul
natural.
O suprafafä de cca
30000
ha reprezentând aproximatv
4,7o/o din
totalul
suprafefei
judefului
este estimatä
ca
fiind
poluatä
cu
metale
grele.
De asemenea
au
fost identificate aproximativ
31 1000
ha teren agricol
(din
care aproximativ
84000
ha teren arabil) afectate de
aportul de
poluanfi provenifi
din
surse
agricole
gi
din
managementul defectuos
al
reziduurilor organice
din
zootehnie
(zone
vulnerabile
gi
potenfial
vulnerabile
la
poluarea
cu
nitrafi).

image
image
Proiecte în
domeniul
protecliei
mediului
în
judelul
Maramureg
La
_nivelul
judefului
Maramureç sunt derulate
2
proiecte
finanlate
ISPA,
astfel:
zarea
serviciilor
de apä
si
canalizare
rsura
ISPA
2004lROnAP/PA/004).
tr
Mäsura ISPA nr.
2003 RO/P/F
standardelor
româneçti în
domer
ormitate
cu obligatiile
legale,
pentru
o
i. Este în curs de
finalizare Studiul de
¡tionare a degeurilor
în
judef.

image
image
Alte
proiecte
relevante
în
curs
de
implementare
în
judeful
Maramureç
sunt
:
n
"Biomonitorizarea
mediului urban"
PHARE
CBC RO
20061018449.01.01.23,
Programul
de
Vecinätate
România
-
Ucraina
2004-2006, coordonat
de Primäria
Municipiului
Baia Mare,
în
parteneriat
cu Consiliul
Local Apga de
Jos
-
Ucraina,
Agentia
pentru
Proteclia
Mediului
Maramureg,
Fundatia
,,George
Cogbuc"
-
Ucraina
çi
Fundafia
,,Unirea"
din
Sighetu
Marmafiei;
"Managementul
ariei naturale
protejate
Creasta
Cocogului"
-
Asociafia
EcoLogic
Baia Mare,
finanfat de cätre
Administrafia
Fondului
pentru
Mediu;
"Beneficii
de
mediu
globale
prin
capacitarea
localä
a comunitälilor
rurale
în regiunea
sitului
NATURA 2000 Gutâi-
Creasta
Cocogulu¡"
/ GEF-SGP,
implementat
de cätre
Asocialia
EcoLogic
Baia Mare;
"Dezvoltarea
Turismului
Transfrontalier
gi
Retea de
promovare
în Regiunea
lvano-Frankivsk,
Ucraina
gi
Maramureg,
România",
implementat
de cätre
Asocialia
de Turism
a Regiunii
lvano-Frankivsk,
Ucralna,
în
parteneriat
cu
Asocialia
EcoLogic
Baia Mare,
România,
TACIS
cBc 200/.;
"Dezvoltarea
drumului
verde
<Drumul
mogtenirii
maramuregene)",
flnanlat
de cätre
Fundalia
pentru
Parteneriat
Miercurea Ciuc
Ai
implementat
de cätre
Asocialia
EcoLogic
Baia Mare;
"Pentru
ape
cristaline",
implementat de
cätre Asociatia
Heidenroslein,
proiect
finanfat
de
Administra[ia Fondului
pentru
Mediu;
,,Vom
putea
restitui florile împrumutate
de
la copiii
nostri?", implementat
de cätre
Asociatia
Heidenroslein,
proiect
finanfat
de Administratia
Fondului
pentru
Mediu;
"Conservarea
biodiversitälii
si
reconstruclie
ecologicä a
bazinului
inferior al
râului TUR
-
Heleçteul
Adrian
(arie
protejatä)",
implementat
de cätre
Asociatia
Heidenroslein,
proiect
finan[at
de Administrafia
Fondului
pentru
Mediu;

image
image
image
image
L!ì1-
-:
Perspective în domeniul
protecfiei
mediului
la nivel
judefean
r
dezvoltarea,
conservarea
çi
valorificarea
resurselor
naturale în spiritul
dezvoltärii durabile;
r
reducerea emisiilor de
lluante
în
ape,
atmosferä
gi
sol,
prin
restructurarea
itilor industriale,
agricole,
å staliit'òr de epurare oräç
lbr
de
canalizar'e;
-
r gestionarea
rationalä
cotectare, transpirrt
ei
Tfilå?S'i?eT ã11'"i1,fl?
industriale,
diminuarea
toxice
çi
periculoase,
reahzarea
sistemului
de r
r
asigurarea conservärii biodiversitäfii
çi
habitatelor
naturale
prin
mäsuri
de
reconstrucfie
ecologicä,
protecfia
çi
conservarea
rezenta[iilor
naturalê, â
zonelor
umede
regiunilor
sensibile;
r
realtzarea
sarcinilor
gi
obligafiilor ce
decurg din convenfiile
gi programele
internafionale la care România a aderat.